După ce anul trecut a făcut o ”Hartă a Binelui” care cuprindea spitalele din țară în care se solicită relativ puțină șpagă, celebrul reporter Alex Nedea de la Recorder a dat acum publicității o listă cu ”rata șpăgii” din 100 de spitale importante din România, între care se numără și Spitalul Județean Satu Mare.

De data aceasta, articolul nu s-a bazat doar pe comentariile cititorilor care au avut experiențe plăcute sau neplăcute din acest punct de vedere în spitalele din țară, ci a fost structurat pe criterii riguroase rezultate în urma unui sondaj care se pare că funcționează deja din 2016 și este implementat de Serviciul de Telecomunicații Speciale.

 „Mecanismul de feedback al pacienților”, cum se numește instrumentul lansat de fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, la finalul lui 2016, funcționează în felul următor: o parte dintre pacienți recepționează pe telefon sau pe e-mail (doar după ce se externează) o invitație de  a răspunde la un chestionar referitor la serviciile medicale pe care le-au primit în unitatea medicală.

Chestionarul nu e trimis de spital, ci de Serviciul de Telecomunicații Speciale, printr-o platformă securizată și respondentului i se garantează anonimatul. Printre întrebările din chestionar se află și aceasta: „Vi s-au solicitat bani sau atenții de către medici sau asistente?”. Pacientul poate răspunde cu „Da” sau cu „Nu”.

Răspunsul lui este preluat automat și e centralizat alături de cel al altor pacienți. Apoi datele sunt publicate lunar, defalcat pe fiecare unitate sanitară. Astfel, Alex Nedea a reușit să găsească răspunsurile la toate aceste chestionare completate de peste un milion de români în ultimii cinci ani.

Anul trecut, de exemplu, au răspuns la chestionar 311.374 de oameni și doar 5.883 au zis că li s-a cerut șpagă în spitale. Asta înseamnă 1,89%. E un procent extrem de mic, comparativ cu percepția din societate că flagelul șpăgii e omniprezent în unitățile sanitare.

Mai mult, evoluția pe ultimii 5 ani e surprinzătoare. Dacă în 2018 nu mai puțin de 3,16% dintre pacienți au spus că li s-a cerut șpagă în spitale, procentul aproape s-a înjumătățit până anul trecut. Dar procentul de anul trecut, de 1,89%, e doar o medie. Asta înseamnă că, dacă în multe spitale obiceiul aproape a dispărut, în altele problema încă persistă la cote rușinoase. În câteva locuri, rata șpăgii este și de trei-patru ori mai mare decât media națională.

Alex Nedea a ales o sută dintre cele mai importante spitale din țară (în total sunt aproximativ 400 de unități sanitare monitorizate), pentru a centraliza datele, iar pe lista care se poate consulta la acest link, Spitalul Județean Satu Mare apare cu o rată a șpăgii de 2,73%, adică mai mare decât media națională. Trebuie precizat că în unele spitale din țară rata șpăgii depășește chiar 8%, în timp ce în altele se situează sub 1%, astfel că Satu Mare se clasează undeva la mijlocul clasamentului.

Desigur, întrebările din chestionar nu acoperă toate posibilitățile de șpagă. Pot fi medici și asistente care nu cer explicit, dar lasă de înțeles. Dar situația cea mai răspândită e aceea în care pacienții se oferă ei, din oficiu, să dea. Așa se face că, potrivit ultimului Eurobarometru, 18% dintre români recunosc că au venit cu plicul la medic.

Diferența de la 1,89 la 18 e dată de mentalitatea moștenită din comunism, că nu se cade să mergi la medic fără plic sau măcar cu o curcă, o damigeană, o ceva.

Chiar în ziua în care se publica lista cu rata șpăgilor în spitalele din țară, Consiliul Județean Satu Mare a votat acordarea unor ”stimulente financiare” în valoare totală de 300.000 de lei personalului TESA din Spitalul Județean, adică funcționarilor din aparatul administrativ al spitalului.

În motivarea prezentată în ședința de luni, președintele Consiliului Județean Satu Mare, Pataki Csaba, a explicat că această sumă ”compensează” într-o oarecare măsură diferența uriașă între veniturile personalului medical și cele ale angajaților neimplicați în activitatea medicală.

Pentru exemplificare, a precizat că numai sporurile salariale ale medicilor și asistentelor se ridică la suma de 3 milioane de lei în fiecare lună, în timp ce ”stimulentele” acordate acum personalului TESA sunt de ”doar” 300.000 lei pe tot anul 2023, ceea ce înseamnă o majorare cu maxim 1.000 de lei a veniturilor celor cu funcții mai importante în spital. Adică să mănâncă și gura lor ceva!